Diferențe pentru problema/clepsidru între reviziile #4 si #5

== include(page="template/taskheader" task_id="clepsidru") ==

Poveste și cerință...

O clepsidră este un dispozitiv folosit pentru a măsura timpul. Clepsidra este alcătuită din două incinte de sticlă, conectate printr-un tub fin. Una dintre incinte este umplută cu nisip, acesta scurgându-se în cea de-a doua incintă, cu o viteză constantă. Clepsidra poate fi întoarsă, pentru a măsura o altă perioadă de timp.
Arheologii au descoperit un dispozitiv, pe care l-au denumit clepsidru, format din n clepsidre identice, suprapuse, numerotate de la 1 la n, prin care nisipul poate circula de la o clepsidră la alta datorită forței gravitaționale.
Studiind acest obiect, arheologii au constatat că :
-	dispozitivul poate fi utilizat atât în poziția 1, când clepsidrele sunt în ordinea 1, 2 ,…, n cu clepsidra n așezată pe sol, cât și în poziția 2, când clepsidrele sunt în ordinea n, n-1,…, 1 cu clepsidra 1 așezată pe sol;
-	viteza de trecere a nisipului de la o incintă la alta, a aceleiași clepsidre, este de 1 bob de nisip/secundă, pentru toate clepsidrele, indiferent de poziție;
-	trecerea clepsidrului dintr-o poziție în alta presupune răsturnarea acestuia și reașezarea boabelor de nisip;
-	timpul de trecere a boabelor de nisip de la o clepsidră la alta este 0.
Arheologii studiază comportarea clepsidrului realizând două experimente diferite, după cum urmează:
	a) Se așează clepsidrul în poziția 1, se introduc în incinta de sus a clepsidrei 1 un număr b de boabe de nisip și se determină după câte secunde vor ajunge toate boabele de nisip în incinta de jos a ultimei clepsidre;
	b) Se așează clepsidrul în poziția 1, se introduc în incinta de sus a clepsidrei 1 un număr b de boabe de nisip, apoi se așează clepsidrul în k stări consecutive, o stare fiind caracterizată de valorile si și pi , 1 ≤ i ≤ k,  ce reprezintă numărul de secunde, respectiv poziția, în care este menținut nemișcat clepsidrul, iar la final se determină numărul de boabe de nisip din incintele fiecărei clepsidre.
Spre exemplu, dacă clepsidrul este format din n=2 clepsidre, iar în incinta de sus a primei clepsidre se introduc b=3 boabe de nisip, la primul experiment se va obține valoarea 4.
La al doilea experiment se așează clepsidrul în k=2 stări, caracterizate prin  s1=3, p1=1; s2=1, p2=2.
Numărul de boabe de nisip din clepsidre va evolua ca în figura alăturată.
 

h2. Date de intrare