Diferențe pentru problema/constrangere între reviziile #2 si #3

h2. Restricții

* $1 ≤ N ≤ 10 $
* $1 ≤ m ≤ M ≤ 10 $
* Constrângerea va conține un singur semn de egalitate ($=$) sau un singur semn de mai mic ($<$).

* $1 ≤ N ≤ 10$
* $1 ≤ m ≤ M ≤ 10$
* Constrângerea va conține un singur semn de egalitate ([$=$]) sau un singur semn de mai mic ([$<$]).

* Constrângerea poate conține: paranteze, operatorii $+$, $-$ și $*$, nume de variabile, constante (numere întregi) și spații.

* Operatorul unar ($-$) are precedența cea mai mare. Apoi urmează operatorul de înmulțire ($*$). La final au loc operațiile de adunare ($+$) și scădere ($-$) cu aceeași precedență. Asocierea termenilor și factorilor se face de la stânga la dreapta. (ex.: $2 - 2 - 2 = (2 - 2) - 2 = 0 - 2 = -2$)

* Operatorul unar (-) are precedența cea mai mare. Apoi urmează operatorul de înmulțire ([$*$]). La final au loc operațiile de adunare ([$+$]) și scădere (-) cu aceeași precedență. Asocierea termenilor și factorilor se face de la stânga la dreapta. (ex.: $2 - 2 - 2 = (2 - 2) - 2 = 0 - 2 = -2$)

* Fiecare variabilă va apărea o singură dată în constrângere.
Numărul de constante nu depășește numărul de variabile + [$1$].
* Fiecare constantă $C$ respectă restricția $-100 ≤ C ≤ 100$.
* Lungimea unei secvențe nu depășește $100$ de caractere.
* Constrângerea este corectă sintactic.

* Oricum s-ar da valori variabilelor, cu respectarea domeniilor lor de definiție, orice rezultat intermediar folosit la evaluarea constrângerii se va afla în intervalul $[-2{15}, 2{15} - 1]$.

* Oricum s-ar da valori variabilelor, cu respectarea domeniilor lor de definiție, orice rezultat intermediar folosit la evaluarea constrângerii se va afla în intervalul $[-2[^15^], 2[^15^] - 1]$.

h2. Exemplu