Diferențe pentru problema/patrate între reviziile #1 si #3

== include(page="template/taskheader" task_id="patrate") ==

Poveste și cerință...

Să considerăm o rețea formată din NxN puncte având coordonate întregi. Distanța dintre oricare două puncte vecine pe orizontală sau verticală este 1. Unele noduri ale rețelei sunt albe, altele sunt negre. Utilizând drept colțuri puncte ale rețelei având aceeași culoare, se pot forma pătrate.
 
De exemplu, pentru rețeaua 4 × 4, din figura din stânga există un singur pătrat, ilustrat în figura din dreapta.
 
!problema/patrate?patrate-1.jpg!
 
Vom numerota liniile rețelei de la 1 la N de sus în jos, iar coloanele rețelei de la 1 la N de la stânga la dreapta. Astfel fiecare punct din rețea poate fi identificat prin două coordonate: linia și coloana pe care se află.
 
h2. Cerință
 
Scrieți un program care să determine pentru o anumită configurație dată numărul de pătrate ce se pot forma având ca vârfuri puncte ale rețelei de aceeași culoare.

h2. Date de intrare

Fișierul de intrare $patrate.in$ ...

Fișierul de intrare $patrate.in$ conține pe prima linie un număr natural N - dimensiunea rețelei. Următoarele N linii contin câte N numere din mulțimea {0, 1} separate prin câte un spațiu și descriu rețeaua. Dacă punctul cu coordonatele (i, j) este de culoare albă, atunci elementul j din linia i+1 este 0, iar dacă e de culoare neagră - atunci 1.

h2. Date de ieșire

În fișierul de ieșire $patrate.out$ ...

Fișierul de ieșire $patrate.out$ va conține o singură linie pe care va fi scris un singur număr natural reprezentând numărul de pătrate ce se pot forma având ca vârfuri puncte ale rețelei de aceeași culoare.

h2. Restricții

* $... ≤ ... ≤ ...$

* $2 ≤ N ≤ 50$

h2. Exemplu
table(example).
|_. patrate.in |_. patrate.out |

| This is some
text written on
multiple lines.
| This is another
text written on
multiple lines.

| 4
0 1 0 0
0 0 1 1
1 0 0 0
0 1 1 1
| 1

|

h3. Explicație
 
...
 

== include(page="template/taskfooter" task_id="patrate") ==