== include(page="template/taskheader" task_id="placare") ==
O suprafață dreptunghiulară de înălțime N și lățime M unități trebuie acoperită perfect (placată) prin utilizarea unor plăci de formă dreptunghiulară de dimensiune 1xP sau Px1, unde P este un număr natural nenul. Suprafața dată poate fi privită ca un caroiaj cu NxM pătrățele egale cu unitatea. O placare corectă a suprafeței inițiale se memorează într-un fișier text folosind următoarele convenții de codificare:
* pe prima linie se precizează dimensiunile N și M ale suprafeței;
* o placă dreptunghiulară de lățime P este codificată prin numărul natural P, iar o placă de înalțime P se codifică prin numărul întreg –P;
* convenim că placa având ambele dimensiuni egale cu unitatea să se codifice cu valoarea 1;
* pe fiecare din cele N linii ale codificării se află câte un șir de valori întregi reprezentând, în ordine de la stânga la dreapta, codurile plăcilor care se găsesc amplasate începând de la respectiva linie;
* codul P strict mai mare ca 1 al unei placi orizontale apare o singură dată pe linia corespunzătoare pe care se află placa, iar codul –P al unei plăci verticale va apare o singură dată și anume pe prima linie de la care placa respectivă este amplasată în jos pe o anumita coloană a suprafeței;
* dacă pe o anumită linie a suprafeței nu există astfel de coduri de plăci, atunci pe respectiva linie din fișier este o singură valoare de 0.
Folosind codificarea unei placări a suprafeței inițiale, se poate determina imaginea acestei placări sub forma unui tablou bidimensional A, cu N linii și M coloane, unde Aij = valoarea absolută a codului plăcii care se suprapune peste pătrățelul de pe linia i și coloana j.
h2. Cerință
Cunoscând codificarea unei placări corecte a suprafeței date să se obțină imaginea acestei placări (matricea de valori corespunzătoare codificării suprafeței).
Poveste și cerință...
h2. Date de intrare
Fișierul de intrare placare.in va avea pe prima linie valorile naturale N si M, separate printr-un spațiu, unde N este înălțimea suprafeței, M este lățimea suprafeței. Pe fiecare din următoarele N linii se află un șir de valori întregi, separate prin câte un spațiu, reprezentând codificarea respectivei linii a placării.
Fișierul de intrare $placare.in$ ...
h2. Date de ieșire
În fișierul de ieșire placare.out se va tipări tabloul bidimensional ce reprezintă imaginea placării, compus din N linii, pe fiecare dintre ele aflându-se M valori naturale separate prin câte un spațiu, cu semnificația din enunț.
În fișierul de ieșire $placare.out$ ...
h2. Restricții
* $1 ≤ N, M ≤ 300$
* $pentru 80% din teste 1 ≤ N, M ≤ 100$
* $dimensiunea P sau –P a unei plăci este aleasă astfel încât acoperirea obținută să nu depășească înălțimea N sau latimea M a suprafeței.$
* $datele din fișierul de intrare sunt corecte în sensul că reprezintă codificarea unei acoperiri a zonei dreptunghiulare de dimensiuni N și M.$
* $... ≤ ... ≤ ...$
h2. Exemplu
table(example).
|_. placare.in |_. placare.out |_. placare.in |_. placare.out |
| 4 4
-4 1 1 1
1 2
2 1
3
| 4 1 1 1
4 1 2 2
4 2 2 1
4 3 3 3
| 3 2
-3 -2
0
1
| 3 2
3 2
3 1
|_. placare.in |_. placare.out |
| This is some
text written on
multiple lines.
| This is another
text written on
multiple lines.
|
h3. Explicație
Pentru primul exemplu, valoarea -4 codifică o placă de înălțime 4 și lațime 1 plasată începând din pătratul de coordonate (1,1) și pînă în pătratul de coordonate (4,1). Valoarea 3 de pe ultima linie a codificării desemnează o placă de lățime 3 și înălțime 1, plasată orizontal, începând din pătrățelul de coordonate (4,2).
...
== include(page="template/taskfooter" task_id="placare") ==
