Diferențe pentru problema/triunghi2 între reviziile #5 si #9

== include(page="template/taskheader" task_id="triunghi2") ==

!!are nevoie de poza
 

Gigel este un pasionat al triunghiurilor. El colectează bețișoare de diferite lungimi și le asamblează în diferite triunghiuri. Ieri, el avea 6 bețișoare de lungimi 5, 2, 7, 3, 12 și 3. Din aceste bețișoare, Gigel a construit un triunghi de laturi 3, 3 și 5, iar bețișoarele de lungimi 2, 7, 12 au rămas nefolosite pentru că aceste lungimi nu pot forma laturile unui triunghi.
Din acest motiv, Gigel s-a hotărât să facă o colecție de bețișoare, dintre care oricum ar alege 3 elemente, acestea să nu poată forma laturile unui triunghi, proprietate pe care o vom numi în continuare proprietate anti-triunghi. Gigel, pornind de la setul inițial de lungimi 2, 7, 12, s-a gândit la două metode de realizare a unei colecții de 5 bețișoare cu proprietatea anti-triunghi, și anume:
1.	Păstrează cel mai scurt bețișor, cel de lungime 2, și creează un set nou adăugând alte bețișoare de lungime mai mare sau egală cu cel inițial. De exemplu, următoarele 5 lungimi sunt corecte:  2, 2, 12, 50, 30.

table(example).
|_. triunghi2.in |_. triunghi2.out |_. Explicatie |
| 1 3 5

  7 2 12

7 2 12

| 2 2 30 50 12

| v=1, n=3, k=5. În varianata 1 avem de tipărit 5 numere,
 valoarea minimului este 2 în ambele șiruri.

| v=1, n=3, k=5. În varianta 1 avem de tipărit 5 numere,
valoarea minimului este 2 în ambele șiruri.

|
table(example).
|_. triunghi2.in |_. triunghi2.out |_. Explicatie |
| 2 3 5

  7 2 12

7 2 12

| 1 4 12 7 2

| v=2, n=3, k=5. În varianata 2 printre elementele șirului
  tipărit se regăsesc toate elementele șirului inițial.

| v=2, n=3, k=5. În varianta 2 printre elementele șirului tipărit
se regăsesc toate elementele șirului inițial.

|